HAOS IN LEGEA REGISTRULUI DE INFRACTIUNI SEXUALE

Avocatul Razvan Doseanu a atacat la CCR Legea 118/2019 privind Registrul national automatizat cu privire la persoanele care au comis infractiuni sexuale, de exploatare a unor persoane sau asupra minorilor: „Se permite luarea-n evidenta a unor persoane arbitrar… Obligatiile instituite ca urmare a inscrierii in registru sunt de intensitate mult mai ridicata chiar si decat obligatiile instituite de instanta cand pronunta o pedeapsa cu suspendare”

Odata inscrisa in Registrul national automatizat cu privire la persoanele care au comis infractiuni sexuale (pe scurt: Registrul infractiunilor sexuale), o persoana se vede supusa unei masuri preventive de facto mai restrictive si mai invazive in viata privata decat masurile preventive reglementate ca atare de Codul de procedura penala.

Semnalul de alarma a fost tras de catre avocatul Razvan Doseanu (foto 1) in exceptia de neconstitutionalitate pe care a ridicat-o fata de mai multe articole din Legea nr. 118/2019 privind Registrul national automatizat cu privire la persoanele care au comis infractiuni sexuale, de exploatare a unor persoane sau asupra minorilor, precum si pentru completarea Legii nr. 76/2008 privind organizarea si functionarea Sistemului National de Date Genetice Judiciare. La 14 aprilie 2022, in dosarul nr. 74/111/2022judecatoarea Angela Tod (foto 2) de la Tribunalul Bihor i-a admis lui Doseanu sesizarea Curtii Constitutionale a Romaniei cu cu privire la pasajele din Legea 118/2019.

In aceeasi exceptie de neconstitutionalitate, maestrul Doseanu argumenteaza ca, prin faptul ca vizeaza inclusiv suspectii de infractiuni sexuale (deci nu doar condamnatii definitiv), Legea 118/2019 rastoarna prezumtia de nevinovatie si afecteaza infaptuirea actului de justitie. In acest sens, avocatul da ca exemplu conditiile draconice in care o persoana poate obtine scoaterea din registru – conditii care permit astfel mentinerea individului in registru chiar si dupa reabilitare.

Nu in ultimul rand, avocatul Razvan Doseanu reclama ca legea incalca principiul neretroactivitatii legii penale, prin faptul ca actul normativ se aplica chiar si pentru fapte comise inainte de intrarea ei in vigoare.

Iata pasajele din Legea 118/2019 pe care Razvan Doseanu le-a atacat la CCR:

– art. 2 alin. (1) lit. a:

In Registru se tine evidenta: persoanelor fizice condamnate ori impotriva carora s-au luat alte masuri cu caracter penal potrivit prevederilor Legii nr. 286/2009, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si a celor fata de care au fost dispuse masuri procesual-penale in legatura cu infractiunile prevazute la art. 1 alin. (2) de catre organele romane competente”;

– art. 9 alin. (1):

Inregistrarea in Registru se face:

a)automat, prin preluarea in acest sistem de evidenta a informatiilor introduse in evidentele cazierului judiciar privind persoanele fizice prevazute la art. 2 alin. (1) lit. a) si b);

b)nominal, prin inscrierea datelor cu caracter personal si a datelor judiciare ale persoanelor fizice prevazute la art. 2 alin. (1) lit. c)”;

– art. 10:

(1)Scoaterea din evidenta cazierului judiciar a persoanelor fizice, in conditiile art. 15 din Legea nr. 290/2004, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, nu produce efecte asupra datelor din Registru.

(2)Persoanele fizice inscrise in Registru in temeiul art. 2 alin. (1) lit. a) se scot din evidenta in una dintre urmatoarele situatii:

a)faptele pe care le-au savarsit nu mai sunt prevazute de lege ca infractiuni;

b)s-a dispus renuntarea la urmarirea penala sau clasarea fata de ele ori s-a pronuntat o hotarare definitiva de achitare sau de incetare a procesului penal;

c)au trecut 10 ani de la data cand s-a pronuntat o hotarare definitiva de renuntare la aplicarea pedepsei sau de amanare a aplicarii pedepsei si nu s-a dispus amanarea sau revocarea acesteia;

d)au trecut 20 de ani de la data introducerii in Registru, daca pedeapsa aplicata este de cel mult 5 ani;

e)la implinirea varstei de 85 de ani, daca pedeapsa aplicata este mai mare de 5 ani;

f)au decedat.

(3)Persoanele fizice inscrise in Registru in temeiul art. 2 alin. (1) lit. b) si c) se scot din evidenta dupa expirarea termenelor stipulate in comunicarile statului de condamnare, in masura in care aceste hotarari nu au fost recunoscute de organele romane competente.

(4)In cazul cand in Registru exista si alte mentiuni, se sterg numai mentiunile care impun scoaterea din evidenta.

(5)Gratierea, prescriptia executarii pedepsei, amnistia sau reabilitarea intervenita cu privire la persoanele fizice inscrise in Registru nu conduc la scoaterea acestora din evidenta Registrului”.

– art. 11:

(1)In scopul prezentei legi, persoana inscrisa in Registru este supusa fotografierii, inregistrarii dactiloscopice, precum si prelevarii probelor biologice in vederea introducerii profilelor genetice in Sistemul National de Date Genetice Judiciare, fara consimtamantul acesteia.

(2)Prevederile alin. (1) se aplica si persoanelor prevazute la art. 2 alin. (1) lit. b) si c) aflate pe teritoriul Romaniei.

(3)Fotografierea, prelevarea datelor dactiloscopice, precum si prelevarea probelor biologice se realizeaza de catre personalul Politiei Romane instruit in acest sens, utilizand procedeele specifice de lucru si infrastructura existente la nivelul acestei institutii.

(4)In vederea efectuarii operatiunilor prevazute la alin. (1), persoana in cauza este instiintata cu privire la obligativitatea de a se prezenta in termen de 5 zile lucratoare de la instiintare la sediul organului de politie competent pe raza caruia isi are domiciliul sau resedinta. Persoanele prevazute la art. 2 alin. (1) lit. b) si c) au obligatia de a se prezenta la cel mai apropiat organ de politie competent.

(5)Instiintarea se transmite la domiciliul sau resedinta persoanei inscrise in Registru si va cuprinde informatii referitoare la: data inscrierii in Registru, temeiul legal al inscrierii, precum si obligativitatea de a se prezenta la sediul organului de politie in vederea preluarii datelor prevazute la alin. (1). In situatia persoanelor prevazute la art. 2 alin. (1) lit. b) si c), instiintarea se face personal de catre organele de politie.

(6)In cazul in care preluarea datelor prevazute la alin. (1) se face in cadrul altor proceduri legale, instiintarea prevazuta la alin. (5) nu mai este necesara. In aceasta situatie, persoana in cauza va fi informata doar cu privire la introducerea sa in Registru, precum si cu privire la prelucrarea datelor sale cu caracter personal si in acest scop.

(7)Daca persoana inscrisa in Registru nu se prezinta la sediul organului de politie sau daca refuza sa se supuna fotografierii, inregistrarii dactiloscopice sau prelevarii probelor biologice, va fi constransa la aceasta”.

– art. 12:

(1)Persoanele inscrise in Registru au obligatia de a se prezenta periodic la organele de politie pe raza carora domiciliaza sau isi au resedinta, dar nu mai tarziu de o data la 3 luni, pentru a comunica acestora informatii relevante referitoare la:

a)profesia, meseria sau activitatea pe care o desfasoara;

b)mijloacele de existenta;

c)persoanele minore, in varsta, cu dizabilitati sau vulnerabile cu care locuiesc sau cu care au intrat in contact in mod direct si sistematic;

d)unitatile de invatamant scolar sau prescolar, taberele de copii, spitalele de copii sau orice loc frecventat in mod preponderent de copii in care au avut acces in aceasta perioada;

e)adresa unde locuiesc;

f)modalitatea de comunicare cu organele de politie.

(2)Persoanele inscrise in Registru au obligatia:

a)de a anunta, in prealabil, organul de politie pe raza caruia locuiesc, in cazul intentiei efectuarii oricaror deplasari din localitatea de domiciliu mai lungi de 15 zile, inclusiv cu privire la localitatea de destinatie, scopul deplasarii, perioada de deplasare si mijlocul de transport folosit;

b)de a se prezenta la organul de politie pe raza caruia isi stabilesc locuinta pentru a comunica despre aceasta si a fi luate in evidenta, in termen de cel mult 3 zile”.

Redam pasajele din Constitutia Romaniei si din Conventia Europeana a Drepturilor Omului invocate de Doseanu:

– art. 1 alin. (5) din Constitutie: „In Romania, respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este obligatorie (care consacra principiul legalitatii)”;

– art. 15 alin. (2) din Constitutie: „Legea dispune numai pentru viitor, cu exceptia legii penale sau contraventionale mai favorabile”;

– art. 23 alin. (11) din Constitutie: „Pana la ramanerea definitiva a hotararii judecatoresti de condamnare, persoana este considerata nevinovata”;

– art. 23 alin. (12) din Constitutie: „Nici o pedeapsa nu poate fi stabilita sau aplicata decat in conditiile si in temeiul legii”;

– art. 53 alin. (1) din Constitutie: „Exercitiul unor drepturi sau al unor libertati poate fi restrans numai prin lege si numai daca se impune, dupa caz, pentru: apararea securitatii nationale, a ordinii, a sanatatii ori a moralei publice, a drepturilor si a libertatilor cetatenilor; desfasurarea instructiei penale; prevenirea consecintelor unei calamitati naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav”.

art. 53 alin. (2) din Constitutie: „Restrangerea poate fi dispusa numai daca este necesara intr-o societate democratica. Masura trebuie sa fie proportionala cu situatia care a determinat-o, sa fie aplicata in mod nediscriminatoriu si fara a aduce atingere existentei dreptului sau a libertatii”;

– art. 7 alin. (1) din Conventia EDO: „Nimeni nu poate fi condamnat pentru o actiune sau omisiune care, in momentul savarsirii, nu constituia o infractiune potrivit dreptului national sau international. De asemenea, nu se poate aplica o pedeapsa mai severa decat acea aplicabila in momentul savarsirii infractiunii”.

Prezentam principalul fragment din exceptia de neconstitutionalitate:

In esenta, dispozitiile Legii nr. 118/2019 (privind Registrul national automatizat cu privire la persoanele care au comis infractiuni sexuale, de exploatare a unor persoane sau asupra minorilor, precum si pentru completarea Legii nr. 76/2008 privind organizarea si functionarea Sistemului National de Date Genetice Judiciare), in ansamblul lor, intra in contradictie cu o serie de norme constitutionale si conventionale, astfel cum sunt ele expuse in partea expozitiva a prezentei exceptii de neconstitutionalitate.

Astfel, trebuie observat faptul ca acest registru este dedicat persoanelor care ‘au comis’ infractiuni prevazute de Legea nr. 286/2009 privind Codul penal. In cadrul acestui registru, se tine evidenta persoanelor fizice condamnate ori impotriva carora s-au luat alte masuri cu caracter penal potrivit prevederilor Legii nr. 286/2009, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si a celor fata de care au fost dispuse masuri procesual-penale in legatura cu infractiunile prev. la art. 1 alin. (2) de catre organele competente.

In acest context, aratam faptul ca evidenta acestui registru interfereaza cu garantiile constitutionale privind previzibilitatea si predictibilitatea legii. Desi acest registru functioneaza ca o adevarata pedeapsa sau masura preventiva (cu caracter aproape viager), totusi, el nu este aplicabil doar in situatiile in care s-a dispus condamnarea pentru savasirea unei infractiuni dintre cele prev. la art. 1 alin. (2) din prezenta lege, ci se aplica si persoanelor impotriva carora s-au luat alte masuri cu caracter penal potrivit prevederilor Legii nr. 286/2009, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si a celor fata de care au fost dispuse masuri procesual-penale in legatura cu infractiunile prev. la art. 1 alin. (2) de care organele competente.

In primul rand, termenul ‘comis’ nu poate fi interpretat decat din perspectiva existentei unei hotarari penale definitive prin care o persoana a fost condamnata pentru una dintre infractiunile prev. la art. 1 alin. (2) din prezenta lege, situatie ce echivaleaza in fapt cu rasturnarea prezumtiei de nevinovatie de care se bucura orice persoana, astfel cum este prevazut in constitutie la art. 23 alin. (11), iar consecinta fireasca este angajarea raspunderii penale sub o forma sau alta prevazuta de legiuitor.

In al doilea rand, teza a II-a si a III-a prezentului text de lege nu sunt predictibile si previzibile, intrucat termenul de ‘alte masuri cu caracter penal’ sau ‘masuri procesual-penale’ este mult prea vag si nu se poate identifica in concret sfera actelor care intra in aceasta categorie, nici macar apeland la cele mai minutioase tehnici de interpretare legislativa.

In acest context, sfera persoanelor fata de care se impune evidentierea in registru este neprevizibila si nepredictibila, astfel incat se permite luarea in evidenta a unor persoane in mod arbitrar si fara o delimitare clare a conditiilor de eligibilitate.

Mai mult, pentru aceasta secunda categorie de persoane carora le este destinata aceasta lege, inscrierea in registru reprezinta o veritabila instituire a unei masuri preventive, astfel cum se poate observa din continutul conduitei pe care respectivele persoane trebuie sa le adopte.

Acest aspect genereaza un viciu de constitutionalitate extrem de grav care trebuie imediat remediat.

In continuare, aratam faptul ca potrivit art. 9 alin. (1) din prezenta lege, inscrierea in acest registru se face automat, prin preluarea in acest sistem de evidenta a informatiilor introduse in evidentele cazierului judiciar privind persoanele fizice prev. la art. 2 alin. (1) lit. a si b si nominal, prin inscrierea datelor cu caracter personal si a datelor judiciare ale persoanelor fizice prev. la art. 2 alin. (1) lit. ‘c’.

Din lecturarea dispozitiilor art. 10 din prezenta lege, observam faptul ca aceasta inscriere are, de regula, caracter viager, intrucat conditiile de scoatere din registru sunt foarte greu de atins. In acest sens, in situatia in care s-a dispus condamnarea pentru infractiunile prevazute in prezenta lege, spre exemplu, cand au trecut 10 ani de la data cand s-a pronuntat o hotarare definitiva de renuntare la aplicarea pedepsei sau de amanare la aplicarea pedepsei si nu s-a dispus anularea sau revocarea acesteia, in conditiile in care, in mod obiectiv, limitele de pedeapsa pentru majoritatea infractiunilor nu permit aceste moduri de individualizare ale pedepsei. Alte conditii de stergere din registru se refera la trecerea a 20 de ani de la inscriere pentru infractorii condamnati le pedepse mai mici sau egale cu 5 ani ori atunci cand ating varsta de 85 de ani. Pe cale de consecinta, in raport de limitele mari de pedeapsa prevazute pentru infractiunile prevazute in prezenta lege, scoaterea din registru are loc cel mai repede dupa expirarea unui termen de 20 de ani, cu conditia ca pedeapsea la care a fost condamnat inculpatul sa nu depaseasca 5 ani inchisoare. Referitor la atingerea varstei de 85 de ani, facem precizarea ca aceasta este net superioara sperantei de viata din Romania, care, in urma unor informatiilor de tip open source, se situeaza undeva in jurul a 75 de ani.

In continuare, aratam faptul ca, dupa ce a avut loc inscrierea automata sau nominala a persoanei in prezentul registru, automat in sarcina acesteia sunt instituite o serie de obligatii, precum ‘prezenta periodica obligatorie la organele de politie, nu mai tarziu o data la 3 luni pentru a comunica acestora informatii relevante referitoare la ocupatie, mijloace de existenta, persoanele care locuiesc cu aceasta, locurile in care a avut acces’ etc.

Mai mult, au obligatia ‘de a anunta in prealabil, organul de politie in cazul intentiei efectuarii oricaror deplasari din localitatea de domiciliu mai lungi de 15 zile, inclusiv cu privire la localitatea de destinatie, scopul deplasarii, perioada de deplasare si mijlocul de transport folosit’.

In alta ordine de idei, complementar tuturor masurilor amintite anterior, conform art. 11 alin. (1) din prezenta lege, persoana inscrisa in registru este supusa fotografierii, inregistrarii dactiloscopice, precum si prelevarii probelor biologice in vederea introducerii profilelor genetice in S.N.D.G.J., fara consimtamantul acesteia.

Aceste masuri sunt de o ingerinta extraordinara in viata privata a persoanei luate in evidenta registrului si impun o conduita mult prea impovaratoare, care excede chiar pedeapsa in sine.

Trebuie observat ca obligatiile care sunt instituite ca urmare a inscrierii in registru sunt de intensitate mult mai ridicata chiar si decat obligatiile instituite de instanta atunci cand pronunta o pedeapsa cu inchisoarea a carei executare o suspenda in conditiile art. 91 si urm. din Codul penal.

Practic, prin aceasta inscriere in registru, i se aplica inculpatului o ‘sanctiune’ – aproape viagera, cum am aratat anterior – fara a exista niciun temei de ordin judecatoresc. Practic, aceste dispozitii legale trec peste autoritatea judecatoreasca, care, spre exemplu, poate considera ca inculpatului ii poate fi aplicat un simplu avertisment in conditiile art. 80 din Cod penal, facand aplicarea institutiei de drept substantial a renuntarii la aplicarea pedepsei. Or, in conditiile in care instanta de judecata dispune renuntarea la aplicarea pedepsei si aplica inculpatului un avertisment, este evident ca a avut in vedere exact esenta acestui mod de solutionare a actiunii penale in raport de faptul ca nu se impune supravegherea sa pentru un anumit termen.

Inconsecventa de care a dat dovada legiuitorul atunci cand a reglementat conditiile de scoatere din registru este dat si de faptul ca reglementat o conditie de scoatere de sub puterea registrului atunci cand se dispune de catre procuror renuntarea la urmarire penala (care nu reprezinta altceva decat o clasare in oportunitate), insa a instituit un termen de 10 ani pentru scoaterea din registru atunci cand un judecator dispune renuntarea la aplicarea pedepsei, in conditiile in care cele doua institutii de drept au fost reglementate din aceleasi ratiuni si urmaresc aproximativ acelasi scop (bineineteles, ele se deosebesc in raport de modalitatea in care opereaza).

Astfel, aplicabilitatea acestor prevederi legale nesocotesc anumite principii constitutionale, cum ar fi neretroactivitatea legii, predictibilitatea si previzibilitatea legii, respectarea prezumtiei de nevinovatie, infaptuirea justitiei, aplicarea unor sanctiuni doar atunci cand legea prevede in mod expres acest lucru, subminarea oricarui efect al reabilitarii si nu in ultimul rand restrangerea unor drepturi in mod abuziv.

Aceste dispozitii legale, asupra carora solicitam exercitarea controlului de constitutionalitate, permit inscrierea in registru a unor persoane care au fost condamnate in urma cu foarte mult timp, chiar reabilitate, intrucat acestea nu sunt reglementate in acord cu principiul neretroactivitatii legii. In materie civila, acest principiu este transpus prin art. 16 alin. (1) din Codul Civil, aratandu-se ca ‘legea civila este aplicabila cat timp este in vigoare. Aceasta nu are putere retroactiva’, iar la nivelul dreptului penal, principiul este transpus la art. 1 alin. (2) din Codul penal: ‘nicio persoana nu poate fi sanctionata penal pentru o fapta care nu era prevazuta de legea penala la data cand a fost savarsita’.

Cu alte cuvinte, aceste dispozitii, sub rezerva examinarii constitutionalitatii fundamentului, ar trebuie sa fie aplicabile doar persoanelor care au comis infractiuni dupa intrarea in vigoare a prezentei legi, intrucat este absolut necesar ca la momentul savarsirii faptei, destinatarul normei sa cunoasca toate sanctiunile si consecintele legale ale faptelor sale.

Inclusiv la nivelul Conventiei Europene a Drepturilor Omului, s-a aratat faptul ca nu este permis sa se aplice o sanctiune mai drastica decat cele prevazute la momentul savarsirii infractiunii.

O alta perspectiva de neconstitutionalitate deriva din faptul ca aceasta inscriere in registru se face automat sau nominal chiar in pofida inexistentei unei hotarari de definitive de condamnare si instituie obligatii in sarcina persoanelor aidoma masurilor preventive (prezentarea la organul de politie periodic odata la cel mult 3 luni, furnizarea de informatii catre organele de politie, anuntarea in prealabil a oricarei deplasari, cu indicarea destinatiei, timpului de calatorie si a mijlocului de transport etc.), in conditiile in care organele judiciare nu dispun nicio obligatie procedurala in sarcina faptuitorilor, astfel incat, in mod evident, efectul acestor prevederi legale incalca atat prezumtia de nevinovatie, cat si infaptuirea actului de justitie.

Totodata, trebuie observat faptul ca aceste prevederi legale anuleaza in fapt beneficiile reabilitarii de drept sau judecatoresti si se infatiseaza intr-o reala antiteza fata de efectele reabilitarii. Dispozitiile Codului penal reglementeaza faptul ca odata intervenita reabilitarea, ‘inceteaza decaderile si interdictiile, precum si incapacitatile care rezulta din condamnare’, astfel cum este prevazut la art. 169 din Codul penal. Or, este evident ca potrivit prezentei legi, inscrierea si mentinerea in registru au loc chiar in pofida intervenirii reabilitarii, astfel ca legiuitorul atunci cand a reglementat aceste obligatii a nesocotit principiul legalitatii prev. de art. 1 alin. (5) din Constitutie, generand un conflict de lege.

Pe cale de consecinta, apreciem ca aceste dispozitii legale sunt in contradictie cu institutia reabilitarii, care are ca efect incetarea oricarei decaderi sau interdictii ori incapacitati rezultate din condamnare.

Nu in ultimul rand, inscrierea in registru cu toate consecintele pe care le genereaza reprezinta o restrangere nejustificata a drepturilor si libertatilor individuale, neputandu-se identifica nicio necesitate de reglementare a acestora in raport de dispozitiile constitutionale prev. de art. 53 din Constitutia Romaniei, in conditiile in care se constata o disproportie vadita intre situatia care a determinat-o si masurile la care este supus ulterior subiectul de drept. Astfel, se poate constata ca subzista o disproportie vadita care aduce atingere drepturilor si libertatilor individuale.

Pe cale de consecinta, solicitam efectuarea unui control de constitutionalitate a dispozitiilor prezentei legi in raport de principiile constitutionale si conventionale invocate in prezenta cauza”.

* Cititi aici intreaga exceptie de neconstitutionalitate

Leave A Reply

Abonează-te și rămâi la curent cu noutățile

  • 0259-471198 / 0740-253509
  • office@doseanusiasociatii.ro
  • Oradea, str. Aurel Lazar 9