Articol publicat in bihon.ro CLICK AICI
Cercetarea abuzivă este reglementată de Codul penal român ( articolul 280 ), în cadrul titlului IV, fiind considerată ca făcând parte din infracțiunile contra înfăptuirii justiției.
Întrebuințarea de promisiuni, amenințări sau violențe împotriva unei persoane urmărite sau judecate într-o cauză penală , de către un organ de cercetare penală, un procuror sau un judecător , pentru a o determina să dea ori să nu dea declarații , să dea declarații mincinoase ori să își retragă declarațiile, se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică.

Cu aceeași pedeapsă se sancționează producerea, falsificarea ori ticluirea de probe nereale, de către un organ de cercetare penală, un procuror sau un judecător.

Conform articolului 101 Cod procedură penală , este oprit a se întrebuința violențe , amenințări ori alte mijloace de constrângere , precum și promisiuni sau îndemnuri în scopul de a se obține probe . Este interzis organelor judiciare penale sau altor persoane care acționează pentru acestea să provoace o persoană să săvârșească ori să continue săvârșirea unei fapte penale , în scopul obținerii unei probe.

Probele obținute în mod nelegal nu pot fi folosite în procesul penal . Nulitatea actului prin care s-a dispus sau autorizat administrarea unei probe ori prin care aceasta a fost administrată determină excluderea probei . Probele derivate se exclud dacă au fost orbținute în mod direct din probele obținute în mod nelegal și nu puteau fi obținute în alt mod ( articolul 102 Cod procedură penală).